[latex]
Bac General
Centre d’examen : Polynesie
Matiere : LLCER
Annee : 2025
Session : Normale
Duree : 3 heures 30
Repere : 25-LLCERTAPO1
Calculatrice : non autorisee
SUJET 1
Le sujet porte sur la thématique « Corps et rapport au monde ».
1ère partie (16 points) : synthèse en tahitien
Composition du dossier
• Document 1 : « Évolution culturelle », JOANNIS A., Liberté Égalité Bananes, Éditions Le Motu, 2005
• Document 2 : « Te tātau », in Dictionnaire illustré de la Polynésie. Te ‘aratai o Porinetia, GLEIZAL C., Éditions de l’Alizé – Volume 4
• Document 3 : « Ti’a’irira’a tino », TURIANO-REEA G., Littéramā’ohi, Mars 2015
• Document 4 : « Tatouage et rapport au corps », SAURA B. Tahiti Māohi, 2012
2ème partie (4 points) : traduction
‘A huri mau ‘ei reo farāni.
Te tātau
I te mau motu Tōtaiete, nā teie tāpa’o e fa’a’ite mai i te feiā ha’amori ia Oro (te pupu arioi). I Nu’uhiva, tē ravehia ra te reira peu i ni’a i te tāne ‘e te vahine ato’a. Tei te ‘apu’apu rima, te rima ‘e te avae noa rā tō te vahine, te tahi i te pāpāri’a ‘e i te hiti ‘utu.Te tāne rā, e tātauhia te ta’ato’ara’a o te tino tāne, noa atu eaha te vāhi, ‘ei fa’a’itera’a i tō rātou pūai, mata’u ‘ore. Te rave ato’ahia ra i te Fenua Niutirani, tē tātau ra te mau maori i tō rātou tino. I Pōrinetia, ‘ia rahi mai te mau mitiōnare, ‘ua ‘ōpani te mau ta’ata fa’atere i teie ‘ohipa. Te ture o Huahine no te matahiti 1822, tei ‘ōpani ‘eta’eta roa i te ‘ohipa tātau i te tāne ‘e te vahine. E mai te peu e ‘itea te ta’ata ‘e te mau tāpa’o tātau e fa’autu’ahia nā roto i te ha’avara’a.
SUJET 2
Le sujet porte sur la thématique « Formes et fonctions de la parole ».
1ère partie (16 points) : synthèse en tahitien
Composition du dossier
• Document 1 : SALAÜN M., VERNAUDON J., PAIA M., 2016, « Une langue en sursis », in Journal Open Editions n°25.
• Document 2 : MURAT V.T. « Tē paraparau nei te reo », Rāine o te ‘ā’au, Littéramā’ohi, 2024
• Document 3 : « Te haamanaòraa te māòhi ia Pouvanaa, e te faufaa ta na i vaiho mai », SAURA B., Pouvanaa a Oopa, Père de la culture politique tahitienne, Au vent des îles, traduit par GOBRAIT V., 2012
• Document 4 : « Reo mā’ohi, l’excellence s’apprend à l’école du dimanche », GAROT P-E, FARHI C., Polynésie la première, 14 avril 2024
2ème partie (4 points) : traduction
‘A huri mau ‘ei reo farāni.
Te tāatoàraa o te taata Tahiti, te « âfa », te taureàreà, to te òire atoà nei hoì, ua pāpū na ia i to rātou iho reo tumu. E ia àro ùàna Pouvanaa no te pāruru atu i te reo Tahiti, (e parauhia i teie nei « te reo māòhi ») eere no te mea ua peàpeà i to na morohiraa i mua i te reo e te peu tumu farāni. Aita. Ia ìte mai rā te fenua àihuàrāau (o Farāni) i teie nei reo. Eere i te tahi àroraa ia ora mai taua reo nei, ia faatura-noa-hia rā. Aore ā te àfata teata i tomo i roto i te mau ùtuafaree, e taime to te tamarii i to rātou hoìraa mai nā te haapiiraa ami i te àpo mai maa haapiiraa a to rātou mau matahiapo nā roto i te reo Tahiti.
